Spania vs Italia este prima semifinală de la Euro 2020

Ieri, vineri, 2 iulie 2021 s-au disputat primele 2 meciuri contând pentru sferturile de finală ale Campionatului European de Fotbal. Ne-am bucurat alături de toată suflarea fotbalistică de the beautiful game în toată splendoarea sa, cu emoție, pasiune, încordare, dar și bucurie, fericire și speranță.

La Sankt Petersburg, Naționala Spaniei a întâlnit revelația turneului, Elveția, cea care i-a trimis acasă pe Mbappe, Pogba și Benzema chiar la București.

Deja avertizați de forța surprinzătoare a elevilor lui Vladimir Petkovici, ibericii lui Luis Enrique, fără niciun jucător de la Real Madrid, au pornit la atac încă de la începutul meciului. Au reușit deschiderea scorului foarte rapid, în minutul 8, la șutul lui Jordi Alba deviat în proprie poartă de mijlocașul Zakaria, cel ce i-a luat locul suspendatului căpitan Xhaka în primul 11. Elvețienii se trezesc repede, echilibrează jocul, în ciuda posesiei superioare a spaniolilor, dar nu reușesc nimic până la pauză. Primul șut pe poarta spaniolilor apare de abia în minutul 64, prin Zuber, apărat de Unai Simon, după ce Embolo încercase și el o lovitură de cap, în urma unui corner.

Spania nu pune prea multă presiune pe adversar în continuare, Morata sau Ferran Torres fiind destul de sterili și mulțumiți de avantajul minim de pe tabelă, care se dovedește a fi insuficient însă. Experimentatul Shaqiri profită de de greșeala cumulată a fundașilor LaportePau Torres, rămâne singur cu portarul și egalează cu sânge rece în minutul 68. Elveția face și ea greșeala ei prin Freuler, care îl atacă neregulamentar pe Gerrad Moreno, cu ambele picioare în față, primind direct cartonașul roșu din partea arbitrului englez Michael Oliver, în minutul 77. De cum înainte, întregul joc se înclină spre poarta miraculosului portar Yann Sommer, care apără tot. Atât pe final de meci, cât și în prelungiri, 8 șuturi pe poartă fiind neutralizate de bravul portar al Borussiei Monchengladbach, care are 10 intervenții per total în meci, record la acest European.

De data aceasta, loteria penalty-urilor nu le mai surâde elvețienilor, deși îngerul păzitor Sommer își face și de această dată datoria. Busquets începe seria cu o bară, dar și portarul Spaniei apără de 2 ori la execuțiile slabe ale lui Schar și Akanji. Rodri ratează și el, dar Spania se califică mai departe cu transformarea sigură lui Oyarzabal, după ce Vargas trage peste poartă. Naționala Elveției pierde, dar ne cucerește inimile, așa cum spun multe mesaje pe social media.

Șocul turneului s-a desfășurat la Munchen acolo unde Belgia a dat piept cu Italia în cel mai tensionat și echilibrat sfert de finală al competiției. Accidentatul De Bruyne a intrat titular la Diavolii Roșii, fără Eden Hazard, dar cu fratele Thorgan în mare formă, cu gigantul Lukaku în avanposturi. La Squadra Azzurra a revenit stâlpul apărării Chiellini, în timp ce marcatorul contra Austriei Chiesa a jucat de la început în locul lui Berardi. În rest același prim 11, ca în meciurile din grupe.

Roberto Mancini pornește mai bine, mai motivat și mai lucid la mijloc, suprinzându-l pe Roberto Martinez și demascând repede problemele de la închidere dar și pe linia de fund ale Belgiei. Cu un Donnarumma sigur și demn de renumele câștigat, la dopar 22 de ani, Italia nu ia gol la incursiunea de geniu a lui De Bruyne sau la șutul vîrfului lui Inter, ba chiar înscrie prima prin Bonnucci la o centrare simplă în careul lui Courtois. VAR anulează punctul, dar frustrează și întărâtă Fratelli d’Italia care reușesc desprinderea corectă prin Barella, în minutul 31, scăpat singur, frontal și letal chiar prin mijlocul defensivei în 3 Vertonghen – Vermalen – Alderweireld cam neconectată la miza partidei. Aceștia din urmă dau mari semne de fragilitate la mai multe combinații adverse, cedând din nou la execuția impecabilă, cu efect curbat a napoletanului Insigne, ales la final omul meciului.

Belgia reacționează instant, ca o adevărată echipă mare și cu pretenții, ajunge în careu și provoacă un fault evident la incursiunea rapidă a necunoscutului Doku, cel care avea să hărțuiască permanent pe flanc defensiva Italiei. Lukaku transformă penalty-ul pentru 1-2, chiar înainte de pauză și își păstrează echipa în meci.

A doua repriză este jucată pe contre, ambele combatante fiind implicate și conectate la joc, deși aveau scopuri opuse. Lukaku este aproape de egalare, dar genialul Spinazzola blochează cu coapsa, iar de cealaltă parte Immobile, Chiesa și Insigne combină periculos, dar fără elan și rezultat. Martinez schimbă ofensiv, Mancini răspunde defensiv și construiește o importantă lecție despre cum trebuie păstrat un rezultat, la acest nivel și cu scop primordial de calificare. Per total, Squadra Azzurra este superioară și merge meritat mai departe, fapt remarcat și de tehnicianul advers la conferință. Mancini nu se bucură prea mult, știe, simte și transmite tuturor celor din echipă, staff sau delegație că încă nu au realizat nimic. Mai este mult de muncit și următorul pas oferă și posibilitatea revanșei din finala Euro 2012, înfrângere usturătoare 0-4 contra aceleiași Spania.

Sursa foto Facebook Euro 2020